Peleti din lemn sunt deseuri lemnoase, deshidratate si comprimate pana la dublul densitatii energetice a lemnului verde. In plus fata de densitatea marita, peletul are o putere calorica mai mare, costuri mai mici de transport, o logistica imbunatatita de stocare si utilizare automatizata. In esenta, peletul de lemn devine un inlocuitor viabil pentru diversii combustibili fosili ( gazul natural, petrolul, carbunii) sau pentru lemnul de foc.
CARACTERISTICI TEHNICE
Diametrul 4 - 10 mm.
Lungime <50 mm
Greutate in vrac ~650 kg/mc
Densitate volumetrica >1200 kg/mc
Umiditate <8%
Cenusa <1.5%
Putere calorica 16,9 - 19,5 MJ/kg sau ~4500 kcal/kg
AVANTAJELE PELETILOR DE LEMN
Peletii de lemn reprezinta un combustibil solid, ecologic, provenit dintr-o sursa reinnoibila si sustenabila, folosit pentru producerea caldurii si a energiei, produs 100% din fibre de lemn.
Este standardizat la nivel mondial.
Peletii sunt neutrii din punct de vedere al emisiilor de carbon. La ardere, acestia emit aceiasi cantitate de dioxid de carbon care a fost absorbita de padure in timpul cresterii.
Peletii din lemn ard apoape fara emisie de fum.
In gazele de ardere praful este alcalin.
Au un continut scazut de metal, iar sulfurile sunt aproape inexistente.
Cenusa, bogata in minerale, poate fi folosita cu succes drept ingrasamant natural.
Peletii costa mai putin decat combustibilii fosili. Pretul peletilor este mult mai stabil decat cel mereu crescator al combustibililor fosili.
Peletii sunt produsi in Romania, a doua tara din Europa de Est dupa Polonia ca si potential energetic al biomasei.
Prin cresterea independentei energetice a Romaniei se micsoreaza efortul financiar al importurilor si se creaza locuri de munca in tara.atat in domeniul de profil cat si in industriile adiacente (transporturi, prelucrarea lemnului, fabricarea centralelor etc).
Este o sursă de energie modernă, curată, ieftină. Producerea peletilor are ca rezultat utilizarea deseurilor, astfel mediul se curătă de materiale poluante pentru sol si pentru aspectul general al naturii.
CUI SE ADRESEAZA
Consumatorul casnic
Peleti sunt folositi pentru producerea caldurii si apei calde menajere in sobe si centrale cu puteri cuprinse intre 7 si 50 KW. Suedia a consumat 140.000 tone peleti in anul 2001. in ultimii ani, trecerea la consumul de peleti pentru incălzirea locuintelor, a crescut vertiginos la nivel mondial. Numai in Suedia cresterea in anul 2007 a fost de 42%. Consumul Suediei a crescut de peste 8 ori intre anii 2001 si 2007.
Peletii sunt considerati inlocuitori ai gazelor naturale. Din comparatia celor doua tipuri de incalzire rezulta urmatoarele: peletii sunt mai ieftini cu 20-25% fata de gazul natural, nu prezinta pericol de explozie, se utilizeaza cu acelasi confort.
Facand aceeasi comparatie cu lemnul de foc, rezulta faptul ca peletii sunt mai eficienti din punct de vedere al randamentului de ardere, puterii calorice, confortului si sigurantei in utilizare.
Este un combustibil "curat" pentru mediu.
Peletii se ambalează in saci de 15 kg
Necesita spatiu de depozitare de 1,2 mp pentru 1000 kg peleti.
Consumatorul mediu
Peletii sunt folositi pentru incalzirea si producerea apei calde la nivelul spitalelor, gradinitelor, hotelurilor, pensiunilor, cladirilor administrative, dotate cu instalatii cu puteri instalate cuprinse intre 50 si 500 KW.
Consumatorul industrial
Consumatorii industriali mari. Avem exemplul Suediei care utilizeaza peletii de lemn drept combustibil in termocentrale de district, prin modificarea arzatoarelor cu gartare mobile pentru carbuni. In anul 2001 Suedia a consumat 460.000 tone peleti.
Consumatorul industrial mediu cu puteri cuprinse intre 0,5 si 4 MW. Consumul Suediei in 2001 a fost de 120.000 tone.
Utilizatorii peletilor pot beneficia de credite carbon, conform Tratatului de la Kyoto pentru reducerea dioxidului de carbon, de pana la 60EURO/tona folosita.
Utilizatorii pot obtine credite nerambursabile pentru retehnologizarea instalatiilor de ardere prin accesarea fondurilor structurale acordate de CE.
In procesul de ardere nu necesita filtre la cosul de evacuare gaze, deoarece cantitatea de dioxid de carbon rezultata este egala cu cantitatea folosita de copaci pentru crestere.
Cenusa poate fi folosita drept ingrasamant, deci nu necesita transportul si depozitarea ca in cazul folosirii carbunelui.